Disciplina Sanatate publica si Management - umfcd (2024)

Invatmantul superior medical si farmaceutic din Bucuresti dateaza de mai bine de un secol si isi are originile in eforturile lui Carol Davila, medic roman de origine franceza, care, in colaborare cu Nicolae Kretzulescu a pus a infiintat, in 1857 Scoala nationala de medicina si farmacie. Cu toate greutatile intampinate, Scoala nationala de medicina si farmacie s-a dezvoltat treptat, si la 12 noiembrie 1869, s-a transformat in Facultatea de Medicina din Bucuresti, facultate compusa in acele timpuri din opt catedre intre care sio catedra de Igiena, medicina legala si toxicologie.

Germenii sanatatii publice, legati initial de Igiena Publica, Politia si Administratia Sanitara, apar din initiativa lui I. Felix iar variabila sociala in determinarea starii de sanatate din initiativa lui Stefan St. Stanca, cu 70-80 de ani inainte de conturarea medicinii sociale ca disciplina stiintifica cu statut academic.

In 1942, ca urmare a demersurilor facute de Gheorghe Banu, ia fiinta prima catedra de medicina sociala din Romania, la Bucuresti. In tot acest interval de timp, igiena si sanatatea publica au fost ilustrate de personalitati stiintifice de prima marime ale medicinii romanesti ca V. Sion, I. Moldovan, I. Cantacuzino, D. Mezincescu, S. Manuila, P. Rimneantu si altii.
Istoria invatamantului de sanatate publica in cei peste 100 de ani de existenta, are cateva caracteristici importante.

Astfel, aparitia sa a fost legata de nevoia sociala, iar dezvoltarea sa imputabila progreselor facute in stiintele medicale si sociale. Medicina sociala a fost de la debuturile sale legate de practica. De altfel, aparitia formala a invatamantului universitar a fost ulterioara infiintarii institutelor de igiena si sanatate publica, in 1927, la Bucuresti (D. Mezincescu) si in 1930, la Cluj (I. Moldovan). Sanatatea publica s-a dezvoltat ca disciplina stiintifica pe masura ce a capatat importanta microbiologia, chimia sanitara si epidemiologia si s-a diversificat igiena. De altfel, sefii catedrelor de la Bucuresti, Cluj si Iasi au functionat o anumita perioada de timp si ca directori ai institutelor respective.

Preocuparile sociale si comunitare au dominat invatamantul universitar, iar problemele critice ale sanatatii din mediul rural au facut sa apara o literatura bogata in acest domeniu la Bucuresti si Iasi (Gh. Banu, Th. Ilea, P. Pruteanu), au determinat nasterea Institutului de Asistenta Sociala de sub conducerea Veturiei Manuila, institutia surorilor de ocrotire si plasele model initiate de scoala de la Cluj, precum si imaginarea unor forme organizatorice noi, in asistenta ambulatorie la Bucuresti, capabile sa sustina actiunile preventive si invatamantul practic al stagiarilor in dispensare comasate de medicina generala si policlinici cu stationar de diagnostic.

Experienta a inspirat invatamantul, iar cunostintele stiintifice au alimentat innoirile practicii in toate centrele universitare. La Cluj, Bucuresti si Iasi, conducatorii catedrelor de sanatate publica au indeplinit functii importante in administratia sanitara locala sau centrala ca directori, secretari generali sau ministri, acestea fiind adevarate laboratoare ale specialitatii.

Pregatirii medicale de baza i s-au adaugat forme variate de specializare si perfectionare sau de invatamant aprofundat prin doctorat si cursuri de master la Bucuresti si Cluj. In aceste centre universitare sefii catedrelor au condus invatamantul universitar sau postuniversitar, ca decani sau prorectori, punandu-si amprenta personalitatii lor asupra organizarii continutului si promovarii metodelor pedagogice moderne.
Problemele grave ale sanatatii au solicitat si atentia universitatilor care s-au implicat in programele nationale de control a unor boli transmisibile, ale unora netransmisibile cu extindere in masa, ale reducerii mortalitatii infantile sau ale promovarii sanatatii reproducerii.

In acest cadru se plaseaza si participarea cadrelor didactice de la Bucuresti dupa 1990 in procesul nou si dificil al reformei sistemului de ingrijiri din Romania. Aceasta schimbare a creat necesitati noi in domeniul cercetarii – dezvoltarii si asistentei tehnice, nevoie resimtita si astazi. Astfel se explica aparitia Institutului National pentru Servicii de Sanatate si Management in 1991, incadrat initial cu cateva cadre didactice cu activitate partiala si care, desi functioneaza in prezent fara cadre didactice titularizate, desfasoara o bogata activitate in domeniul asistentei tehnice si formarii profesionale postuniversitare, dispunand de multi specialisti tineri formati in tara si strainatate. Aparitia Institutului de Management al Serviciilor de Sanatate a facut posibila dezvoltarea personalului didactic si nedidactic in multe discipline noi ale managementului sanatatii publice si serviciilor de sanatate.
Separarea celor doua componente ale sanatatii publice moderne in doua institute independente, nu a fost benefica nici celor doua institutii ale Ministerului Sanatatii si nici invatamantului medical de baza si postuniversitar. Probabil ca situatia actuala impune o analiza cu o solutie organizatorica moderna si eficienta si mai ales un suport in resurse umane si financiare din partea celor 2 ministere. Experienta a dovedit ca legatura inexplicabila existenta-multa vreme-dintre invatamant si cercetare a fost benefica atat institutelor de igiena cat si catedrelor, in activitatea lor academica.

Resursele umane rare de care dispun catedrele de sanatate publica astazi s-au dovedit insuficiente pentru a raspunde atat cerintelor dezvoltarii socio-medicale cat si pentru propria lor dezvoltare stiintifica.
Invatamantul de medicina sociala a inceput in urma cu 60 de ani la Bucuresti prin Gh. Banu, dar bazele stiintifice ale sanatatii publice moderne au fost puse la Cluj, de catre I. Moldovan si colaboratorii sai.
Se pot identifica domenii de preocupari dominante la fiecare din scolile de sanatate publica din principalele provincii ale Romaniei. Astfel, la Iasi – medicina rurala, demografia si epidemiologia; la Cluj – metodele cantitative, asistenta medico-sociala, importanta familiei si proiectarea reorganizarii sistemului sanitar prin Legea Sanitara si de Ocrotire Moldovan din 1930, la Timisora – demografia si medicina de familie, etc.

La Bucuresti cel mai important centru pentru invatamantul sanatatii publice si managementului sanitar din tara noastra, principalele preocupari au vizat: evaluarea starii de sanatate si a calitatii vietii legate de sanatate, analiza complexa a reproducerii umane, utilizarea de metode noi pentru masurarea si compararea mortalitatii generale si infantile, aplicarea metodelor statistice si epidemiologice in sanatatea publica, sanatatea rurala, medicina si medicul de familie, planificarea si evaluarea sanitara, promovarea sanatatii si educatia pentru sanatate, strategiile preventive de masa precum si capitolele noi ale managementului sanitar. Un loc particular l-a ocupat dupa 1992 reforma sistemului de ingrijiri de sanatate din Romania.
Specialistii din Bucuresti, incepand cu cei mai tineri, au beneficiat in perioada 1992-2002 de stagii de specializare si cursuri aprofundate in Europa si America de Nord. Putini insa dintre acestia continua sa lucreze in institutiile academice publice din tara. Atat Catedra de Sanatate Publica si Management cat si Institutul de Management al Serviciilor de Sanatate au stabilit numeroase relatii de colaborare cu scoli din tarile Europei Occidentale, Canada si SUA.
Continutul actual al programelor de formare in sanatate publica si management corespunde Cartei Uniunii Europene privind cerintele de formare ale medicilor specialisti in sanatate publica, elaborate in 1995 de UEM.

Cum sanatatea publica nu se putea dezvolta in afara societatii ea a suferit influenta curentelor ideologice din Romania anilor 1940 – 1990. Este vorba, pe de o parte de teoriile eugenice si biopolitice prezente in unele din lucrarile lui Gh. Banu si I. Moldovan si dupa 1947-1948, de influenta generala a scolii sovietice a lui Semasco in toate centrele universitare, mai ales in capitolele care priveau principiile ocrotirii sanatatii, planificarea si modelul organizarii sanitare. Este de remarcat ca nici unul din conducatorii catedrelor de sanatate publica nu s-a remarcat printr-un zel ideologic, militant, iar atunci cand s-a putut, s-au refugiat in mod fericit dupa 1948, in dezvoltarea si aplicarea componentelor de metode si tehnici – mai ales cantitative in sanatatea publica si administratia sanitara. Elementele teoretice critice sau criticabile din acest punct de vedere din lucrarile lor, nu pot umbri in nici un fel operele realizate de principalele personalitati ale scolilor medicale din Romania, evocate anterior.

Sanatatea publica reprezinta ”stiinta si arta prevenirii bolii, prelungirii vietii si promovarii sanatatii prin efortul organizat al societatii” (Acheson, 1988; WHO). Printre cele mai relevante activitati desfasurate de-a lungul timpului in cadrul disciplinei de sanatate publica si management se numara activitati de formare si cercetare in urmatoarele domenii:

• supravegherea si evaluarea starii de sanatate a populatiei generale sau a unor grupuri particulare de persoane vulnerabile
• identificarea si prioritizarea problemelor de sanatate publica
• elaborarea de politici publice, strategii si programe pentru imbunatatirea starii de sanatate, pentru prevenirea si controlul unor boli care constituie probleme majore de sanatate publica si pentru ameliorarea serviciilor de sanatate
• promovare a sanatatii la nivel populational sau al unor grupuri vulnerabile
• organizarea, finantarea si calitatea serviciilor medicale
• evaluarea tehnologiilor medicale, evaluari economice
• evaluarea calitatii si eficientei programelor de interventie in domeniul sanatatii publice
• comunicare si management de proiecte in domeniul sanatatii publice
• epidemiologie clinica.

Disciplina de Sanatate Publica si Management isi aduce contributia la ameliorarea sanatatii publice prin educarea si formarea studentilor la cursurile universitare si postuniversitare, astfel incat acestia sa stapaneasca metode si tehnici de baza din sfera sanatatii publice si a managementului serviciilor de sanatate, necesare oricarui medic, indiferent de specialitate si, la nivel mai aprofundat, sa poata ocupa pozitii de decizie atat in domeniul sanatatii publice cat si in administrarea serviciilor de sanatate.

Disciplina urmareste sa furnizeze, la cel mai inalt nivel, educatie in acest domeniu, atat pentru specialisti, cat si pentru clinicieni si decidenti, sa imbunatateasca serviciile de sanatate si incurajeaza aplicarea celor mai noi descoperiri pentru a imbunatati sanatatea oamenilor.

De asem*nea, pentru consolidarea continua a pozitiei de unitate de invatamant de varf, se disemineaza informatii si se fac demersuri pentru dezvoltarea de abilitati pentru comunicarea din domeniul medical si pentru constientizarea publicului ca sanatatea publica este un drept fundamental.

Cadrele didactice ale disciplinei, impreuna cu studentii de la cursurile universitare si postuniversitare sau cei din cadrul programelor de master si doctorat isi aduc expertiza in domenii de actualitate pentru aceste timpuri ale globalizarii, de la identificarea cauzelor bolilor care domina tabloul de mortalitate si morbiditate, pana la dezvoltarea de programe de interventie eficiente si eficace.

Studenții din ciclul de învâțământ universitar de lungă durată desfășoară în cadrul disciplinei de sănătate publică diferite activități, de la participarea la cursuri magistrale sau lucrări practice până la realizarea de mini-proiecte de cercetare aplicativă în echipă.

Prin participarea studenților la activitățile disciplinei se urmărește ca aceștia să înțeleagă noțiunile de sănătate, sănătate publică și factorii care influențează starea de sănătate, să își dezvolte capacitatea de a aplica metode epidemiologice utilizate în domeniul sănătății publice și de a evalua rolul strategiilor preventive în politicile de sănătate, să dobândească cunoștințe despre metode de cercetare în managementul serviciilor de sănătate, de economie sanitară, management financiar, etică și legislație sanitară.

Studenții au posibilitatea de a opta să își realizeze proiectul de diplomă sub îndrumarea cadrelor didactice care activează în cadrul Disciplinei, astfel că, în fiecare an un număr de aproximativ 20 de studenți realizează lucrări de diplomă cu teme din sfera sănătății publice.

Studenții din ciclul universitar de lungă durată pot obține mai multe informații utile pentru pregătire: regulamentul pentru studenți, suportul de curs, manuale în format electronic, exemple de întrebări pentru examen.

Disciplina de Sănătate Publică și Management coordonează Programul de Master – studii universitare tip ciclul II Bologna, cu o durată de 4 semestre: „Cercetări şi intervenţii operaţionale în managementul serviciilor medico-sociale şi al sănătăţii publice”.

DESCARCA TEME DE CERCETARE

DESCARCA BIBLIOGRAFIE MINIMALA PENTRU INVATAMANT UNIVERSITAR

DESCARCA BIBLIOGRAFIE MINIMALA INVATAMANT UNIVERSITAR PROGRAM MASTER

DESCARCAManual studenti – Ed. universitara 2005 Capitolul

• 1,2,3,4,5,6,
• coperta,
• cuprins

DESCARCA Suport informational pentru sectiunea Management

• Introducere in management,
• Finatarea sistemelor de sanatate,
• Economie sanitara.

DESCARCA Carte:

• MANAGEMENTUL SERVICIILOR DE SĂNĂTATE – ABORDARE PRIN PROIECTE

SUPORT DE CURS – AN V

• C1 Starea de sanatate
• C2 Demografie
• C3 Morbiditate
• C4 Epidemiologie C1
• C5 Epidemiologie C2
• C6 Promovarea Sanatatii
• C7 Screening Evaluare tehnologii medicale
• C8 Bazele Managementului
• C9 Sisteme de sanatate
• C10 Populatii la risc

Curs Optional pentru anul I - Echipa in serviciile de sanatate

• C1 Alegeri in cariera medicala
• C2 Medicul de maine
• C3 Elemente organizationale ale echipei in sistemul de sanatate
• C4 Lucrul in echipa
• C5 Cuvinte, gesturi, emotii in cadrul si intre echipe din serviciile de sanatate
• C6 Abilitati de comunicare sociala in cadrul echipei din serviciile de sanatate

Disciplina de Sanatate Publica desfasoara activitate la nivel post-universitar, fie in domeniul cercetarii – la nivel de pregatire pentru obtinerea doctoratului, fie pentru specializarea in acest domeniu – pregatire in rezidentiatul de sanatate publica si management sau alte domenii conexe, fie pentru aprofundarea cunostintelor – cursuri de atestat si cursuri postuniversitare de durata scurta.

In ceea ce priveste pregatirea de specialitate a medicilor rezidenti din specialitatea sanatate publica si management, curriculumul prevede un numar de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentari de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentata, in afara carora sunt prevazute si 40-50 de ore de studiu individual. Din timpul alocat pregatirii, activitatea didactica acopera 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicata activitatilor practice si studiului individual.

De asem*nea, in fiecare an sunt propuse diferite cursuri postuniversitare de durata scurta, care urmaresc actualizarea cunostintelor de specialitate cu cele mai noi si moderne metode si tehnici de lucru din domeniu.

• DESCARCA CURRICULUM PREGATIRE REZIDENTIAT
• DESCARCA LISTA CURSURI POSTUNIVERSITARE PROPUSE
• DESCARCA TEMATICA ATESTAT MANAGEMENTUL SERVICIILOR DE SANATATE

În cadrul disciplinei de Sănătate Publică și Management sunt conduse lucrări de doctorat în domeniul Medicinei Sociale, conducător științific de doctorat fiind dna. prof. univ. dr. Dana Galieta Mincă.

DESCARCA CURS PEDAGOGIE DOCTORANZI

• Determinanții sănătății,
• Servicii de sănătate,
• Calitate,
• Evaluare economică,
• Etică.

1. Proiectul POSDRU/159/1.5/S/138907″Excelență în cercetarea științifică, interdisciplinară, doctorală și postdoctorală, în domeniile Economic, Social și Medical – EXCELIS”, Axa prioritară 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere”, Domeniul Major de Intervenție 1.5- „Programe doctorale şi postdoctorale în sprijinul cercetării”, implementat de Academia de Studii Economice din București împreună cu Universitatea din București și Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila” București
2. Proiectul nr 7F- 01631.03.01 – ”Formare postuniversitară în România. Competențe în administrarea și gestionarea sistemului de sănătate publică” , 2005-2007 – Finanțat prin Programul Elvețian de Cooperare – Swiss Agency for Development and Cooperation și implementat în parteneriat cu Sezione Sanitaria – Department of Health and Social Welfare Canton of Ticino
3. Proiect ”Soluții pentru îmbunătățirea depistării și tratării persoanelor adulte fără adăpost bolnave de tuberculoză aflate pe raza de acțiune a SAMUSOCIAL” – În cadrul ”Dezvoltarea cercetării operaționale în controlul tuberculozei în România”- finanțat de Fondul Global de luptă impotriva HIV/SIDA, Tuberculozei și Malariei– runda a 6-a, prin Fundația Romanian Angel Appeal și implementat prin Centrul pentru Politici și Servicii de Sănătate
4. Proiect ”Strenghtening Engagement In Public Health Research – STEPS (2009 – 2011)” – proiect cu finanțare UE FP 7 (Science in Society)
5. Proiect ”Studiu național al instituțiilor pentru adulți cu dizabilități mintale în statele europene”, implementat în parteneriat cu Biroul OMS România și cu Autoritatea Națională pentru Persoane cu Handicap
6. Proiect ”Provocări privind sănătatea refugiaților – suntem în măsură să răspundem nevoilor?”implementat în parteneriat cu Biroul OMS România

1. Managementul serviciilor de sănătate. Abordare prin proiecte – Florentina Ligia Furtunescu, Dana Galieta Mincă (coord), ediția ediția a doua revizuită și completată, Editura Universitară ”Carol Davila”, București, 2010. ISBN 978-973-708-446-0
2. Metode și instrumente în cercetarea operațională – Dana Galieta Mincă, Florentina Furtunescu. Exclus Publishing, București, 2012. ISBN 978-606-93255-3-7
3. Sănătate publică și management sanitar. Note de curs pentru învățământul postuniversitar Ediția a doua revizuită – Dana Galieta Mincă, Mihail Grigorie Marcu, Editura Universitară ”Carol Davila”, București, 2005. ISBN 973-708-093-9
4. Sănătate publică și management sanitar. Sănătate publică. Curs pentru studenții Facultății de medicină – Dana Galieta Mincă (coord), Autori : Dan Enăchescu, Mihai Grigorie Marcu, Adriana Vasile, Florentina Furtunescu, Dana Dragomir, Eugenia Claudia Bratu, Alin Popescu, Carmen Țereanu. Editura Universitară ”Carol Davila”, București, 2005. ISBN 973-708-042-4
5. România. Profilul stării de sănătate pe baza indicatorilor comunitari ECHI – Florentina Furtunescu, Adriana Galan, Alexandra Cucu (coord). Editura Universitară ”Carol Davila”, București, 2012. ISBN 978-973-708-650-1
6. Minca D, Furtunescu F, Calinoiu G, Domnariu C, Costea R. Profile of persons involved in traffic accidents in Romania. Rom J Leg Med.2013 Jun;21(2):155 – 160. DOI:10.4323/rjlm.2013.155. ISSN 1221-8618 (print) ISSN 1844-8585 (online).
7. Domnariu CD, Ilies A, Furtunescu FL. Influence of family Modelling on Children’ Healthy Eating Behavior. Revista de Cercetare si Interventie Sociala. 2013 Jun;41:77-95. ISSN 1583-3410 (print) ISSN 1584-5397 (electronic)
8. Bratu E, Mincă D, Furtunescu F, Costea R, “Live births trend in Romania: 2007-2025 alternative projection”, Gineco.eu. 2013. Vol. 9. Nr. 31 (1/2013) p.: 29-31, ISSN: 1841-4435
9. Furtunescu F, Minca D, Vasile A, Domnariu C. Alcohol consumption impact on premature mortality in Romania. Rom J Leg Med.2009 Dec;17(4):296-302. DOI:10.4323/rjlm.2009.296 ISSN 1221-8618 (print) ISSN 1844-8585 (online).
10. Tereanu C, Baili P, Berrino F, Micheli A, Furtunescu FL, Minca DG, Sant M. Recent trends of cancer mortality in Romanian adults: mortality is still increasing, although young adults do better than the middle-aged and elderly population. Eur J Cancer Prev. 2013 May;22(3):199-209. doi: 10.1097/CEJ.0b013e3283581d90 ISSN 0959-8278 (print) ISSN 1473-5709